BNS face praf laudele Guvernului privind economia: e cel mai mare declin din ultimii zece ani

Economia României nu se află nicidecum în starea prosperă pe care o proclamă Guvernul, susțin sindicaliștii din Blocul Național Sindical (BNS). Aceștia critică dur situația financiară a țării, subliniind că România se confruntă cu o înrăutățire fără precedent a indicatorilor economici. Conform BNS, finanțele publice au înregistrat cel mai mare declin din ultimii zece ani. "Din cinci lei cheltuiți de stat, unul este împrumutat," a transmis organizația.

Blocul Național Sindical atrage atenția asupra situației grave a finanțelor publice din România. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o înrăutățire dramatică a indicatorilor economici, deficitul bugetar atingând 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei) în perioada ianuarie-iulie 2024. Cu excepția anului pandemic 2020, când deficitul la șase luni a fost de 4,17% din PIB din cauza închiderii economiei, finanțele publice înregistrează în prezent cel mai avansat declin din ultimii zece ani.

Potrivit BNS, datoria publică raportată de Ministerul Finanțelor a atins un record istoric. La finalul lunii aprilie, datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde euro), înregistrând o creștere de 354,24 miliarde lei (71 miliarde euro) față de finalul anului 2020. Deficitul bugetar nominal după primele șase luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât în perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), când economia era grav afectată de restricțiile pandemice.

Sindicaliștii explică că majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului cu 26,45 miliarde lei față de perioada similară din 2023 (+71%) este doar parțial justificată de creșterea investițiilor. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru investiții s-au majorat cu doar 13,47 miliarde lei față de perioada similară din 2023, diferența de aproape 13 miliarde de lei reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcționare a statului și a dobânzilor pentru datoria publică, care au atins un maxim istoric în primele șase luni ale anului. Cheltuielile cu dobânzile reprezintă mai mult de un sfert din deficitul bugetar, adică 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).

Raportat la cheltuielile generale de funcționare ale statului (339,17 miliarde lei în primele șase luni), deficitul bugetar reprezintă 18,67% din valoarea acestora, un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuieli se efectuează din sume împrumutate. Evoluția principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutățirea continuă a finanțelor publice, veniturile bugetare crescând într-un ritm mult mai lent (+13,5%) comparativ cu cheltuielile (+21,2%). Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) față de perioada similară.

Dimensiunea deficitului bugetar în primele șase luni ale anului 2024 (63,66 miliarde lei) depășește toate încasările din TVA pentru aceeași perioadă (57,09 miliarde lei) și este mult mai mare decât încasările din impozitul pe profit, impozitul pe salarii și venit și alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital, care totalizează 42,3 miliarde lei. Această situație indică faptul că programarea bugetară pentru anul în curs a fost defectuoasă, bugetul fiind construit pe o țintă de deficit de 5% din PIB.

Pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent își va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB) înregistrat în perioada 2021-2023. După patru ani, deficitul bugetar nu numai că nu se va diminua ca procent din PIB, dar va avea o valoare mai mare, atât nominal, cât și procentual. Datele semestriale privind execuția bugetară arată că reformele anunțate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale, dacă nu chiar contrare, rezultatul semestrial deteriorându-se fără precedent. Ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii patru ani și nu pare să se producă nici în 2024. În timp ce în 10 mai 2024 Guvernul își menținea ținta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an.

Blocul Național Sindical consideră că povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecți și din ce în ce mai mult pe generațiile viitoare. BNS solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale și bugetare, în special în acest an electoral.