România continuă să fie pe primul loc în topul fraudării fondurilor europene

Conform raportului PIF privind protecția intereselor financiare ale UE pentru anul 2023, publicat astăzi de Comisia Europeană și OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă Fiscală). Conform acestui raport, au fost raportate 193 de neregularități frauduloase în România, vizând alocări de 419.413.646 euro.

Dintre aceste neregularități, 30 se referă la fraudarea fondurilor de coeziune și a celor pentru pescuit, afectând o sumă totală de 413.285.999 euro. În domeniul agriculturii, au fost constatate 159 de fapte frauduloase, implicând fonduri de 6.022.099 euro.

După România, Cehia se situează pe locul al doilea în topul statelor membre ai căror cetățeni au fraudat fondurile europene, cu o sumă de 21.607.714 euro, urmată de Polonia cu 11.452.846 euro.

România ocupă și primul loc în ceea ce privește neregulile constatate ca fiind nefrauduloase în accesarea fondurilor europene, cu o sumă de 163.338.637 euro. Următoarele țări în acest top sunt Spania, cu 116.081.838 euro, Polonia cu 103.077.132 euro și Slovenia cu 87.119.678 euro.

Raportul PIF subliniază că numărul cazurilor de fraudă și nereguli raportate de autoritățile competente ale UE și naționale a crescut cu 8% față de anul 2022, de la 12.455 la 13.563 în anul 2023. Această creștere este ciclică și reflectă progresul implementării noilor fonduri create de Uniunea Europeană. În total, majorarea numărului de cazuri a afectat alocarea a 1,9 miliarde euro din bugetul UE către cele 27 de state membre.

Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație, a declarat că în 2023 UE și statele sale membre au continuat să-și intensifice eforturile pentru a proteja banii contribuabililor din UE. Pe măsură ce apar noi provocări, structurile antifraudă trebuie să se adapteze continuu. Digitalizarea luptei împotriva fraudei este esențială, iar strategia Comisiei privind antifrauda recomandă statelor membre să-și elaboreze strategii antifraudă care să utilizeze pe deplin noile tehnologii pentru a combate frauda în mod eficient.

Astfel, România rămâne sub lupa autorităților europene în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene, fiind necesare măsuri urgente și eficiente pentru a combate această problemă și pentru a proteja integritatea fondurilor comunitare.