Ce scrie presa germană despre candidatura lui Iohannis la conducerea NATO: ”Divizează alianța” Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Ce scrie presa germană despre candidatura lui Iohannis la conducerea NATO: ”Divizează alianța”

Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) aduce în atenție o nouă provocare în lumea diplomației, pe fondul unor alegeri cruciale pentru viitorul NATO. Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat candidatura sa pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, alimentând astfel speculațiile și reacțiile din diverse cercuri politice.

Într-un articol publicat miercuri, 13 martie, FAZ explorează impactul acestei candidaturi și opiniile din diverse cercuri ale NATO. Până în prezent, Mark Rutte, șeful guvernului olandez, era considerat favorit pentru această poziție de conducere. Cu toate acestea, prezența lui Iohannis în cursa pentru secretarul general al NATO aduce noi elemente în ecuație și îngreunează procesul decizional.

Conform FAZ, candidatura lui Klaus Iohannis a fost întâmpinată cu încruntări în diverse cercuri ale Alianței. O diplomată citată de FAZ a subliniat că această mișcare "divizează Alianța într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru". În plus, Iohannis și-a fundamentat candidatura prin evidențierea rolului României ca un pilon de stabilitate și securitate în regiunea sa, cu o înțelegere profundă a situației de securitate din zonă, având în vedere poziția sa geografică și contextul geopolitic al Mării Negre și al Ucrainei.

Cu toate acestea, în ciuda anunțului său și a argumentelor prezentate, perspectivele lui Iohannis în fața candidaturii lui Rutte par să fie slabe. FAZ menționează că două treimi din cele 32 de state membre ale NATO și-au exprimat deja sprijinul pentru Rutte, iar Rutte beneficiază deja de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii. Acest sprijin semnificativ acordat lui Rutte îi conferă o poziție puternică în competiție.

Cotidianul german subliniază și opoziția pe care Rutte o întâmpină în unele state membre ale NATO. De exemplu, Ungaria și Turcia au exprimat reticențe față de susținerea lui Rutte, iar Bulgaria și România își amintesc cu resentimente opoziția Olandei la cererile lor de aderare la spațiul Schengen.

Totuși, Iohannis își poate folosi candidatura pentru a face curte țărilor de pe flancul estic al NATO, care încă nu și-au exprimat sprijinul și care ar dori un candidat din rândurile lor. Această strategie îi oferă lui Iohannis oportunitatea de a-și consolida relațiile cu aceste state și de a-și promova agenda în cadrul Alianței.

În final, FAZ concluzionează că situația este acum încurcată, iar procesul de luare a deciziilor va fi întârziat din cauza acestei candidaturi neașteptate. Decizia finală cu privire la secretarul general al NATO trebuie să fie luată prin consens și este supusă presiunilor temporale, dat fiind că mandatul actualului secretar general, Jens Stoltenberg, se încheie la 1 octombrie. Cu toate acestea, cu Klaus Iohannis intrând în competiție, procesul decizional devine mai complex și mai încetinit.

Articolul publicat de FAZ subliniază astfel importanța și impactul pe care o candidatură aparent neașteptată poate avea în lumea diplomației internaționale, mai ales în cadrul unei instituții vitale precum NATO.