De ce marile companii alimentare vând produse mai puțin sănătoase în țările sărace? Explicația unui specialist din România

Un raport recent publicat de organizația Reuters a atras atenția asupra unei practici din ce în ce mai întâlnite în industria alimentară globală: marile companii alimentare și de băuturi tind să vândă produse mai puțin sănătoase în țările cu venituri mici, comparativ cu produsele pe care le oferă în țările dezvoltate. Această tendință poate fi observată și în România, unde magazinele sunt pline de produse alimentare importate din diverse colțuri ale lumii, iar producătorii autohtoni au dificultăți în a-și face loc pe o piață deja saturată cu mărci internaționale.

Specialiștii sunt îngrijorați de acest fenomen, având în vedere că produsele mai puțin sănătoase, bogate în zaharuri, grăsimi trans și aditivi, sunt mult mai accesibile și mai promovate în fața unor alternative mai sănătoase, care sunt adesea mai scumpe. În plus, marketingul agresiv al acestor produse, care vizează în special segmentele de populație vulnerabile, amplifică și mai mult problema. În țările cu venituri mici, cum este și România, acest tip de marketing poate avea un impact deosebit asupra obiceiurilor alimentare ale oamenilor, care, din cauza unui nivel mai scăzut de educație nutrițională și a prețurilor mai mari pentru alimente sănătoase, sunt mai susceptibili să opteze pentru produse nesănătoase, chiar dacă pe termen lung aceste alegeri pot avea consecințe grave asupra sănătății.

Dr. Ioana Popescu, expert în nutriție și sănătate publică, explică faptul că multe dintre produsele alimentare care ajung pe piața din România au un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. „Aceste produse sunt promovate intens pentru că sunt ieftine de produs și au o durată de viață mai lungă, ceea ce le face atractive pentru piețele din țările în dezvoltare”, spune Dr. Popescu. De asemenea, prețurile mici ale acestor alimente, comparativ cu alternativele mai sănătoase, fac ca ele să fie alegerea preferată a consumatorilor, în special în rândul celor cu venituri reduse.

Un alt factor important este faptul că marketingul produselor alimentare nesănătoase în țările sărace este adesea direcționat către copii și tineri. De exemplu, numeroase campanii publicitare folosesc imagini colorate, personaje animate sau oferte speciale pentru a atrage atenția celor mici, iar acest lucru are un impact semnificativ asupra obiceiurilor lor alimentare pe termen lung. „Aceasta este o practică extrem de dăunătoare, mai ales pentru copiii care nu au încă capacitatea de a face alegeri alimentare informate”, subliniază specialistul în nutriție. „Odată ce un copil devine dependent de gusturile dulci sau de produsele fast-food, va fi mult mai dificil să îl convingi să adopte o alimentație echilibrată.”

În ceea ce privește impactul pe termen lung, există dovezi clare că consumul excesiv de produse alimentare nesănătoase, precum băuturile carbogazoase sau snacks-urile procesate, contribuie la creșterea ratelor de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune și alte afecțiuni cronice. În România, de exemplu, numărul persoanelor cu probleme de sănătate legate de alimentație a crescut semnificativ în ultimele decenii. Aceste boli nu doar că afectează calitatea vieții, dar pun și o presiune uriașă asupra sistemului de sănătate.

Un alt aspect al acestei situații este și influența globalizării, care a dus la o uniformizare a obiceiurilor alimentare. „În timp ce în țările dezvoltate există o conștientizare tot mai mare a importanței unei alimentații sănătoase, în țările cu venituri mai mici, în special în Europa de Est, există încă o mare diferență între educația nutrițională și realitatea din magazine”, adaugă Dr. Popescu. De asemenea, în România, în ciuda faptului că există producători locali care oferă alternative mai sănătoase, aceștia sunt adesea depășiți de concurența marilor companii multinaționale, care pot reduce prețurile prin producția în masă și distribuția globală.

Această situație poate fi parțial explicată prin politica de marketing a companiilor mari, care sunt motivate de profituri imediate și de accesul rapid pe piețele emergente. „Pentru multe dintre aceste corporații, România și alte țări cu venituri mici reprezintă piețe de desfacere profitabile, deoarece consumatorii de acolo sunt mai puțin informați despre riscurile pentru sănătate ale produselor pe care le cumpără”, explică Dr. Popescu. „În plus, în multe cazuri, aceste produse sunt percepute ca un semn de statut sau ca o modalitate rapidă și ieftină de a satisface foamea, în timp ce alternativele mai sănătoase sunt văzute ca inaccesibile din punct de vedere financiar.”

În România, mai ales în zonele rurale sau în rândul persoanelor cu venituri mai mici, accesul la informații corecte și educație nutrițională rămâne o provocare. De asemenea, prețurile ridicate ale alimentelor sănătoase și lipsa unor politici publice eficiente care să sprijine producția locală de alimente sănătoase duc la o perpetuare a unui cerc vicios. „Este esențial ca autoritățile române să sprijine producătorii locali și să promoveze inițiative de educație nutrițională, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai informate”, conchide Dr. Popescu.

În final, problema vânzării de produse nesănătoase în țările sărace este una complexă, care implică nu doar interesele economice ale marilor companii alimentare, dar și o serie de factori sociali, educaționali și culturali care favorizează consumul de alimente mai puțin sănătoase.