Dieta Keto ar putea fi o soluție viitoare pentru tratarea tulburărilor autoimune

Dieta keto a câștigat multă popularitate în ultimele decenii, mai ales datorită efectelor sale asupra pierderii în greutate și controlului glicemiei. Totuși, cercetătorii au descoperit acum că această dietă ar putea avea un impact mult mai mare, potențial revoluționar, asupra tratamentului bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă (SM). După ani de cercetări și speculații, oamenii de știință de la Universitatea din California, San Francisco, au adus dovezi convingătoare că dieta keto ar putea ajuta la calmarea unui sistem imunitar hiperactiv și chiar să reducă simptomele asociate cu diverse afecțiuni autoimune.

Studiul recent realizat de cercetătorii americani a arătat că dieta keto, prin modificarea microbiomului intestinal, ar putea avea un efect semnificativ asupra sistemului imunitar. Mai exact, dieta bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați determină intestinul și bacteriile care îl populează să producă doi factori biochimici care au dus la ameliorarea simptomelor de scleroză multiplă la șoareci. Dacă aceste rezultate se vor aplica și la oameni, acest studiu ar putea deschide noi perspective în tratarea acestei boli și, posibil, și altor afecțiuni autoimune.

În esență, dieta keto presupune reducerea drastică a alimentelor bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, pastele, fructele și zahărul, înlocuindu-le cu grăsimi. Absența carbohidraților determină organismul să caute surse alternative de energie, procesând grăsimile și generând compuși numiți corpuri cetonice. Aceste corpuri cetonice nu doar că oferă energie celulelor, dar pot modifica și activitatea sistemului imunitar. Cercetările recente sugerează că aceste modificări ar putea fi benefice pentru persoanele care suferă de boli autoimune, inclusiv scleroza multiplă.

Pentru a testa acest efect, cercetătorii au folosit un model de șoarece cu scleroză multiplă. Rezultatele studiului au arătat că un anumit corp cetonic, denumit β-hidroxibutirat (βHB), a redus severitatea simptomelor. Mai mult decât atât, βHB a avut un efect neașteptat asupra microbiomului intestinal, stimulând o bacterie specifică, *Lactobacillus murinus*, să producă un metabolit numit acid lactic indolic (ILA). Acest compus a inhibat activarea celulelor T helper 17, celule implicate în dezvoltarea sclerozei multiple și în alte tulburări autoimune.

„Ce a fost cu adevărat interesant a fost să descoperim că putem proteja acești șoareci de boala inflamatorie punându-i pe o dietă suplimentată cu acești compuși”, a spus dr. Peter Turnbaugh, profesor la Centrul Benioff pentru Medicina Microbiomului. În cercetările anterioare, Turnbaugh demonstrase că βHB secretat de intestin contracarează activitatea imunitară, iar acest lucru a fost confirmat și în studiul actual.

De asemenea, echipa de cercetători a vrut să înțeleagă în profunzime modul în care βHB influențează microbiomul intestinal, motiv pentru care au izolat bacteriile din intestinul mai multor grupuri de șoareci care urmau diferite regimuri alimentare: o dietă keto, o dietă bogată în grăsimi și o dietă similară, dar suplimentată cu βHB. Analizând produsele metabolice rezultate, cercetătorii au observat că bacteriile din genul *Lactobacillus*, în special *L. murinus*, erau responsabile pentru producerea acidului lactic indolic, care, la rândul său, influența activitatea sistemului imunitar al șoarecilor.

Pentru a testa aceste descoperiri în practică, echipa a administrat șoarecilor cu SM fie ILA, fie *L. murinus*. Rezultatele au fost promițătoare: simptomele lor s-au îmbunătățit considerabil, ceea ce sugerează că un tratament bazat pe microbiomul intestinal ar putea deveni o opțiune viabilă pentru persoanele care suferă de scleroză multiplă sau alte afecțiuni autoimune.

Totuși, în ciuda acestor progrese semnificative, cercetătorii subliniază că mai este mult de lucru înainte ca aceste descoperiri să poată fi aplicate oamenilor. „Marea întrebare acum este cât de mult se va traduce acest lucru în beneficii pentru pacienți reali. Dar cred că aceste rezultate oferă speranță pentru dezvoltarea unei alternative mai tolerabile pentru cei care au nevoie de ajutor, fără a fi necesar să urmeze o dietă restrictivă dificilă”, a spus dr. Turnbaugh.

Aceste descoperiri sunt doar un pas înainte într-o lungă serie de cercetări care ar putea schimba modul în care înțelegem și tratăm bolile autoimune. Totodată, ele deschid o posibilă cale pentru utilizarea dietelor și a suplimentelor alimentare ca tratamente adjuvante pentru aceste boli, oferind pacienților o alternativă mai accesibilă și mai puțin invazivă decât tratamentele medicamentoase tradiționale.