Voyager 2: O misiune aproape de final, cu instrumente oprite

Sondele spațiale Voyager 1 și 2, lansate de NASA, au parcurs o distanță impresionantă de Pământ, devenind cele mai îndepărtate obiecte create de om, trimițând date științifice valoroase de la marginea Sistemului Solar. Cu toate acestea, după 47 de ani de explorare în spațiu, aceste sonde îmbătrânesc și se apropie de sfârșitul misiunilor lor. În acest context, Voyager 2 se confruntă acum cu pierderea unui instrument esențial.

Problemele întâmpinate de Voyager 1 au fost bine documentate, inclusiv episodul în care sonda a transmis un model repetitiv și incoerent de date, necesitând o actualizare software pentru propulsoare, o manevră realizată de NASA de la o distanță de 24,6 miliarde de kilometri. Voyager 2 a avut parte de dificultăți similare, una dintre ele fiind devierea navei cu două grade față de Pământ din cauza unor comenzi greșite. Aceste probleme sunt de așteptat să devină mai frecvente în anii următori, pe măsură ce sistemele alimentate cu plutoniu ale sondei își vor epuiza treptat energia.

Pentru a amâna momentul în care sondele vor deveni deșeuri spațiale, NASA a decis să reducă treptat consumul de energie prin oprirea unor instrumente de la bord. Această măsură este necesară pentru a menține funcționarea celorlalte sisteme esențiale. NASA a explicat că „procesul de degradare continuă înseamnă că generatorul produce ceva mai puțină energie în fiecare an. Deși până acum scăderea alimentării nu a afectat rezultatele științifice ale misiunii, inginerii au decis să oprească încălzitoarele și alte sisteme non-esențiale pentru a compensa pierderile.”

Recent, NASA a anunțat că a oprit celebrul instrument de știință a plasmei de pe Voyager 2, un instrument care a confirmat în 2018 că sonda a părăsit heliosfera și a intrat în spațiul interstelar. Deși decizia de a renunța la un instrument care colecta date dintr-o regiune atât de îndepărtată a Sistemului Solar este greu de acceptat, echipa a considerat că este necesară pentru a asigura funcționarea altor patru instrumente de la bord. NASA JPL a explicat că instrumentul de știință a plasmei este compus din patru „cupe”, dintre care trei erau orientate spre Soare pentru a observa vântul solar în interiorul heliosferei. Cea de-a patra cupă era orientată perpendicular pe celelalte trei și observa plasma din magnetosferele planetare, heliosferă și, în prezent, din spațiul interstelar.

Odată ce Voyager 2 a ieșit din heliosferă, fluxul de plasmă din cele trei cupe orientate spre Soare a scăzut semnificativ. Cele mai utile date provenite din a patra cupă erau disponibile doar o dată la trei luni, când sonda efectua o rotație completă pe axa orientată spre Soare, ceea ce a contribuit la decizia de a opri acest instrument înaintea altora.

Comanda de oprire a fost transmisă către Voyager 2 pe 26 septembrie, semnalul având nevoie de 19 ore pentru a ajunge la sondă, urmat de alte 19 ore pentru a primi răspunsul. În prezent, Voyager continuă să funcționeze cu patru instrumente, inclusiv Sistemul de Radiații Cosmice, un Magnetometru și un Subsistem de Unde de Plasmă, care este capabil să estimeze densitatea plasmei atunci când erupțiile solare generează unde ce ajung în mediul interstelar.

Deși este trist să pierdem un instrument valoros, NASA estimează că sonda ar putea continua să opereze cu cel puțin un instrument funcțional până în anii 2030.